Au rezolvat problema informării românilor! Diaspora va primi Infokioskuri cu aromă penală
Românii care locuiesc în opt țări din Uniunea Europeană, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Grecia, Franța, Irlanda și Cipru vor participa la un program inedit de informare prin niște infokioskuri amplasate în anumite puncte (nu se știe pe ce criterii au fost alese) care au costat peste un milion de euro și de care, până în prezent, nu a auzit aproape nimeni.
Proiectul aparține Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și a fost finanțat în mare măsură din fonduri comunitare nerambursabile. O parte din sumă a ajuns la una dintre firmele controversatului om de afaceri Gheorghe Boeru, cercetat penal în mai multe dosare de corupție, care s-a ocupat de informarea și publicitatea necesară implementării proiectului. Numele lui Boeru apare și în dosarul de corupție al primarului Andrei Chiliman.
Potrivit Ambasadei României de la Madrid, în Spania urma să fie amplasate, în această lună, patru infokioskuri:
– Andalucia, localitatea Motril, amplasare prevăzută în data de 09.09.2015
La sediul Centrului Intercultural din cadrul Primăriei din orașul Motril, Calle Galicia, s.n., bajo b, 18600, Granada.
– Navarra, localitatea Pamplona, amplasare prevăzută în data de 03.09.2015
La sediul Parohiei Ortodoxe, adresa: Calle Pueblo Viejo, 15, bajo, Baranain, Pamplona
– Extremadura, localitatea Almendralejo, amplasare prevăzută în data de 11.09.2015
La sediul Primăriei din Almendralejo, C./ Mérida, 11, 06200, Almendralejo, Badajoz
Al patrulea infokiosk va fi montat în Insulele Baleare, în Palma de Mallorca la o dată nespecificată.
Potrivit paginii oficiale a Ministerului Muncii aceste puncte de informare au fost amplasate „unde sunt comunități mari de români”. Numai că, din ultimele date oficiale transmise de INE (Institutul Național de Statistică din Spania), situația este cu totul diferită.
Astfel, în toată regiunea Granada, unde este situată localitatea Motril, locuiau, în mod oficial, 16.943 de români, la 30 iunie 2013. De asemenea, în toată provincia Navarra, unde se află comunitatea Pamplona, locuiau la aceeași dată 8.775 de cetățeni români cu acte în regulă.
În Badajoz erau, în 2013, 13.434 de români, iar în Baleare 15.320. Comparând aceste cifre cu cele din alte zone din Spania (Madrid, Valencia sau Catalonia) se poate observa cu ușurință că infokioskurile nu sunt nicidecum în zonele cu mari comunități de români. Astfel, Madridul, unde locuiesc 195.197 de români, nu este pe lista Ministerului Muncii. Nici Comunitatea Valenciană – 142.447 sau Catalonia – 119.743 de români nu sunt incluse în programul de informare al statului român.
Pe pagina Ministerului Muncii nu există date concrete despre desfășurarea proiectului și nici despre firmele ce au câștigat licitațiile pentru implementarea sa. Mai ales că perioada de implementare era noiembrie 2012 – octombrie 2014. Iar asta înseamnă că termenul limită a fost depășit cu aproape un an. Principalele activități ce urmau a fi desfășurate în cadrul proiectului erau elaborarea de studii, organizarea de seminarii, dezvoltarea unei rețele interinstituționale de comunicatori pentru informarea cetățenilor români plecați la muncă în străinătate, precum și elaborarea, tipărirea și distribuirea de publicații (newsletters, pliante etc).
Proiectul mai prevede și o campanie de conștientizare (probabil a românilor din diaspora) prin intermediul radio și TV. Și astfel ajungem la implicarea firmei Romair Consulting, a cercetatului penal Gheorghe Boeru. Potrivit site-ului companiei, Romair Consulting ar fi trebuit să asigure „serviciile de informare și publicitate necesare implementării proiectului”.
Adică „implementarea unei campanii de conștientizare TV care să promoveze dezvoltarea unei rețele de 22 de infokiosk-uri cu ecrane de tip info-touch, ce vor fi instalate in 22 locații din principalele 8 țări de destinație ale cetățenilor români migranți (unde sunt comunități mari de români sau țări în care au existat probleme privind munca fără forme legale sau migrație ilegală): Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Grecia, Franța, Irlanda și Cipru.”
De menționat că pe pagina Romair Consulting nu apare și suma pentru care ar fi prestat astfel de servicii și nici care au fost televiziunile ce au beneficiat de ele, dar mai ales care a fost impactul în rândul românilor din diaspora. De menționat și faptul că pe aceeași pagină stadiul proiectului Ministerului Muncii este încă „în derulare”.
Cine este Gheorghe Boeru și în ce dosare penale de răsunet este implicat puteți citi în detaliu pe pagina http://www.riseproject.ro/omul-cheie-din-dosarul-ghita-chiliman-hertanu/.
Am adresat Ambasadei României o serie de întrebări pentru Ministerul Muncii. Printre altele am întrebat cine se va ocupa de instalarea infokiosk-urilor? De la echipa proiectului „Dezvoltarea capacității instituţionale de furnizare a serviciilor publice de informare a cetățenilor români migranți” am primit un răspuns de Radio Erevan: „de instalare se ocupă prestatorul de servicii care a realizat soluția informatică și care are în sarcină și livrarea și instalarea echipamentelor la locul de amplasare. Instalarea a avut loc în prezența unui reprezentant al MMFPSPV care a procedat la recepția cantitativă și calitativă a acestuia.”
Am fost anunțați, în schimb, că „prin acest proiect se propune transmiterea de informaţii conexe domeniului mobilităţii forţei de muncă referitoare la procedura de angajare legală în statele de destinație/gazdă, detaşarea lucrătorilor români, recuperarea drepturilor salariale neplătite, drepturile de pensie, posibilitatea cumulării perioadelor de cotizaţie la sistemul de securitate socială realizate în România şi alte state membre ale UE, prestaţiile la care au dreptul lucrătorii români care muncesc legal într-un stat membru (ajutor de şomaj, alocaţie pentru nucleul familial, ajutor de înmormântare etc). Informațiile vor fi difuzate în limba română și în limba spaniolă în cazul Spaniei.”
Părerea noastră este că aceleași informații puteau fi înmagazinate, cu o cheltuială minimă, într-un site a cărui promovare ar fi costat cu mult mai puțin decât un milion de euro. Ar fi fost mult mai ușor de accesat, mai ales că în anul 2015 accesul la Internet este la îndemâna oricărui posesor de telefon mobil. Într-o epocă în care statele civilizate aleg să folosească la maxim on-line-ul pentru astfel de probleme, statul român investește UN MILION DE EURO într-un proiect complet inutil.