Exploatarea muncitorilor români, o problemă reală. Ce trebuie să faci pentru a nu cădea în plasa ofertelor mincinoase
Exploatarea lucrătorilor români plecați la muncă în străinătate comntinuă să fie o problemă majoră. Există încă multe cazuri ale unor oameni de bună credință care acceptă oferte mincinoase din partea unor intermediari din România și ajung să muncească pe nimic în țări precum Spania, Germania sau Marea Britanie.
Cristina Florea, atașat pe probleme de muncă și sociale din cadrul Ambasadei României de la Madrid ne-a răspuns la câteva întrebări legate fenomenul exploatării prin muncă.
Reprezentantul misiunii diplomatice explică diferența dintre munca dură și exploatare, dar oferă și o serie de informații pe care persoanele care doresc să lucreze în Spania sau în Europa trebuie să le cunoască.
Unde se termină munca dură și unde începe fenomenul de exploatare?
“Exploatarea prin muncă nu se referă la condițiile dificile de muncă, ci la faptul că lucrătorului nu îi sunt respectate drepturile contractuale și cele stabilite prin legislaţia muncii (salariul, timpul de odihnă, plata orelor suplimentare, înregistrarea contractului la Securitatea Socială etc.)”
Care sunt aspectele pe care trebuie să le urmărească un cetățean român atunci când i se propune să lucreze în Spania/Europa?
“Un cetățean care a luat decizia de a lucra în străinătate trebuie să aibă în vedere:
– faptul că persoanele fizice nu pot fi agenți de plasare de forță de muncă;
– riscurile la care se supun cetățenii în cazul în care se lasă manipulați de persoane rău intenționate;
– obligativitatea semnării unui contract de muncă şi a cunoașterii prevederilor acestuia (obligatoriu în limba română);
– faptul că instituțiile statului din România (Inspecția Muncii) îl pot ajuta să verifice seriozitatea agențiilor de recrutare, deoarece acestea sunt obligate să se înscrie la Inspectoratul Teritorial de Muncă, unde înregistrarea desfășurării activității de mediere a agenților de plasare nu reprezintă un act de acreditare/autorizare, dar care poate verifica existența înregistrării agentului, pentru desfășurarea activității de mediere, dar nu poate emite ”certificat de bonitate” pentru un agent sau altul;
– faptul că agenția de plasare de forță de muncă prin care a obținut un contract are obligația să îi protejeze interesele și pe teritoriul statului unde își va desfășura activitatea, ca atare trebuie să i se pună la dispoziție un număr de telefon la care să sune dacă apare vreo problemă cu angajatorul cu care agenția a stabilit relația de muncă;
– faptul că medierea efectuată de către agenții de plasare se finalizează prin încheierea unui contract de muncă între cetățeanul român și angajatorul străin, iar ulterior soluționarea unui eventual litigiu de muncă intră sub incidența statului de destinație;
– faptul că cetățenii români care călătoresc în spațiul UE trebuie să fie în posesia cardului european de sănătate și, recomandabil, a unei asigurări de viață care să acopere cheltuielile de repatriere în caz de deces, asigurare care nu costă foarte mult, și datorită căreia, în cazul unei tragedii, familia pe care o lasă în urmă nu se va confrunta cu o cheltuială foarte mare, de câteva mii de euro, pentru repatrierea corpului neînsuflețit;
– faptul că, pentru desfășurarea unei activități, fiecare persoană trebuie să aibă o stare de sănătate corespunzătoare muncii pe care o va desfășura, despre care trebuie să solicite și să primească detalii concrete (locul de desfășurare, condiții de muncă, condiții meteorologice, condiții de cazare etc.);
– faptul că, la plecarea în străinătate, persoana în cauză ar trebui să se informeze asupra coordonatelor de contact ale misiunilor diplomatice și consulare ale României în țara respectivă etc.”
Există niște «semne» care ar trebui să dea de gândit atunci când cineva îți oferă un loc de muncă în străinătate?
“În primul rând, orice ofertă primită de la o persoană fizică este supusă riscului de ilegalitate și posibilă exploatare.
În al doilea rând, oferta de loc de muncă trebuie însoțită de un contract în limba română, pentru ca să se poată cunoaște prevederile și cerințele și în acest fel să se recunoască și eventualele abuzuri. Din păcate, de foarte multe ori, cetățenii semnează un contract direct în limba spaniolă, fără să știe ce au semnat, iar uneori doar când doresc să facă o reclamație constată că obiectul acesteia era parte a contractului pe care nu îl înțeleseseră (data pentru plată, rețineri din salariu, condiții de încetare a relației de muncă, ore suplimentare etc).
Alte semne care ar trebui să dea de gândit ar fi următoarele:
Selectarea se efectuează cu rapiditate, în orice condiții, fără nici un criteriu de selecție (interviu, verificarea aptitudinilor) care să certifice calificarea pentru locul de muncă solicitat;
Se invocă lipsa de timp pentru informații suplimentare despre locul de muncă, condiții de muncă, cu asigurarea că toate detaliile le va primi la locul de muncă din țara respectivă.”
Cum trebuie să acționeze o persoană atunci când își dă seama că este exploatată?
“Dacă își dă seama că orice aspect nu este în concordanță cu prevederile contractului semnat și dacă problema întâmpinată nu se soluționează după ce i-o aduce la cunoștință angajatorului, trebuie să sesizeze autoritățile competente, respectiv Inspecția Teritorială a Muncii spaniolă, Poliția Locală sau Garda Civilă.”
Există un număr de telefon unde poate să anunțe situația în care se află?
“O comunicare telefonică nu este considerată denunț formal. Există trei forme de prezentare a unui denunț: cetățeanul să denunțe personal abuzul la sediul instituției, să trimită un denunț prin mesaj electronic (e-mail) sau prin poștă. Detalii privind modul de a denunța un abuz apar și pe pagina Inspecției Muncii din Spania:
http://www.empleo.gob.es/itss/web/Atencion_al_Ciudadano/COMO_DENUNCIAR_ITSS.html
Aceeași pagină pune la dispoziție și datele de contact ale Inspecțiilor Provinciale de Muncă și Securitate Socială: http://www.empleo.gob.es/itss/web/Quienes_somos/Estamos_muy_cerca/index.html .
De asemenea, Inspecția Muncii din Spania pune la dispoziția cetățenilor o “căsuță poștală“electronică, destinată luptei împotriva fraudei în domeniul muncii, unde oricine poate trimite un denunț anonim, fără să fie nevoie să indice date personale, inclusiv cu privire la un abuz care i se întâmplă altei persoane și despre care are cunoștință. Important este să indice cât mai multe detalii legate de angajator, pentru a se putea fi identificat și a se dispune realizarea unei anchete. Căsuța poștală poate fi accesată direct de pe pagina instituției, fără să mai fie necesară căutarea datelor Inspecției Teritoriale: http://www.empleo.gob.es/itss/web/Atencion_al_Ciudadano/COLABORA_CON_ITSS.html”
Care este sprijinul concret pe care autoritățile române îl acordă persoanelor exploatate?
“Cea mai importantă măsură este prevenția, informarea cu privire la riscurile la care se expun cei ce acceptă o ofertă cu potențial de exploatare.
În acest sens, s-au desfășurat și se desfășoară în primul rând în țară campanii de informare, cum este și campania actuală »Informare acasă! Siguranță în lume!»,deoarece după ce ajung în statele de destinație lucrătorii sunt greu de protejat, datorită faptului că, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, cetăţenii sunt cei care trebuie să se adreseze direct şi personal autorităţilor statului de la care doresc să obţină un drept care li se cuvine sau cărora doresc să le semnaleze nereguli apărute.
În conformitate cu statutul avut, misiunile diplomatice nu pot reprezenta în faţa autorităţilor sau în instanţă lucrătorii români.
Conform competențelor, în cazul semnalării unui conflict de muncă sau a unui caz de exploatare, misiunile diplomatice pot acorda cetățenilor consiliere, pentru a şti cum să procedeze, căror autorităţi spaniole să se adreseze pentru depunerea unei sesizări sau cum să evite astfel de situaţii.
De asemenea, acordă asistență consulară victimelor exploatării prin muncă, în vederea reîntoarcerii în Romania (dacă victima dorește acest lucru), în funcție de specificul cazului (documente de identitate, identificarea unor soluții pentru cazarea victimei, dacă este cazul, bilet de călătorie, contactarea familiei, dacă persoana dorește acest lucru).
Disponibilitatea victimelor de a denunța, de a colabora cu autoritățile spaniole înainte de a pleca spre România ori cu cele din țară, dacă au ajuns între timp acasă, este esențială în a trage la răspundere vinovații și, implicit, pentru a preveni ca alți cetățeni să cadă pradă exploatării.”
Ce se întâmplă cu persoanele care au căzut pradă unor astfel de samsari?
“Depinde foarte mult de decizia persoanei respective: rămâne în Spania şi caută un alt loc de muncă, fiind mai bine informat de data aceasta și obținând informații despre cum poate obține un loc de muncă în Spania, merge în România, pleacă în altă ţară etc.”