Imaginea nefardată a dezastrului din Sănătate. La fiecare 6 ore un medic român pleacă din ţară
Lipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unităţile din provincie, care să asigure realizarea investigaţiilor dar şi a intervenţiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Doar anul trecut peste 1.800 de doctori au cerut documente pentru a putea profesa în străinătate, păstrându-se ritmul plecării acestora din ţară, înregistrat în ultimii ani. Mai exact, la fiecare şase ore un medic pleacă din România.
Migraţia medicilor nu s-a oprit, principalele motive pentru care aleg să plece din ţară sunt accepţiunea profesiei în societate, posibilitatea de formare profesională şi apoi veniturile. Tinerii care se formează în mari centre universitare dar ajung în spitale din oraşe mici, în Caracal sau Sânnicolau, îşi dau seama că nu au cum să se dezvolte profesional pentru că lipsesc echipamentele din spitale”, a spus pentru ZF Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), scrie Ziarul Financiar.
Anul trecut, Colegiul Medicilor din România a eliberat 1.462 de certificate profesionale curente şi 425 de adeverinţe de nemembru, ceea ce indică faptul că 1.887 de medici şi-au exprimat intenţia de a profesa în străinătate. Cu un an în urmă, erau 2.269 de solicitări din partea medicilor pentru a pleca la muncă în străinătate. Aceste cifre reflectă numărul medicilor care şi-au manifestat intenţia de a profesa în strainătate, nu a celor care au plecat efectiv”, potrivit CMR. Medicii care doresc să profeseze în străinătate pot obţine de la Colegiul Medicilor fie certificatul profesional curent (pentru medicii membri al CMR), fie adeverinţa care atestă că nu sunt membri ai Colegiului, în cazul medicilor care îndeplinesc această condiţie, au mai transmis oficialii CMR.
Potrivit datelor Colegiului Medicilor furnizate anul trecut, peste 14.500 de medici români au solicitat până actele necesare pentru a putea profesa în afara ţării în ultimii şase ani, cel mai mare „exod“ fiind înregistrat în 2011, când aproape 3.000 de doctori au fost interesaţi să plece din ţară
Raportările care ajung la Colegiul Medicilor de la organizaţiile profesionale din alte state arată că ţările preferate de medicii care aleg să lucreze peste hotare sunt Germania (4.062 de medici români în prezent), Franţa (peste 4.000 de medici români) şi Marea Britanie (2.463 de medici în prezent), dar şi Belgia, Italia sau Spania.
Dezastrul din Sănătate: ne-a întrecut Surinam-ul la investiţii
Lipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unităţile din provincie, care să asigure realizarea investigaţiilor dar şi a intervenţiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Dezastrul din sistemul de sănătate este relevat şi de un raport al Curţii de Conturi care a analizat modul în care Ministerul Sănătăţii a făcut investiţii în unităţile sanitare arată că, în perioada 2011-2015, ţara noastră s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate.
Situaţia nu este mai roz nici când ne uităm la clasamentul mondial al investiţiilor în sistemul sanitar. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, suntem depăşiţi de ţări precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania. Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.
Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
SURSA: Gândul