Ioan Clămparu, temutul interlop român care a speriat vestul Europei, va executa 25 de ani de închisoare şi va plăti daune de 50.000 de lei. Decizia a fost pronunţată luni, 18 septembrie 2017, la Tribunalul Alba, care a contopit trei pedepse definitive la care a fost condamnat cel supranumit ”cap de porc”, în România, Spania şi Italia, cu un total de aproape 40 de ani de închisoare.

Procesul a fost deschis de Ioan Clămparu, în ianuarie 2017, acesta solicitând contopirea pedepselor din România şi Spania: 11 ani şi 8 luni, respectiv 20 de ani de închisoare.

Supranumit şi ”Cap de Porc”, Clămparu este închis la Penitenciarul Aiud unde execută condamnarea din România, în dosarul în care a fost judecat pentru constituire grup infracţional organizat, trafic de persoane şi proxenetism. Pedeapsa din Spania a fost recunoscută în România printr-o decizie definitivă a Curţii de Apel Bacău.

El a solicitat ca pedeapsa finală să fie cea de 11 ani şi 8 luni. Parchetul a cerut ca intelopul să rămână cu pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare, la care ar urma să se aplice un eventual spor de către instanţa de judecată. De asemenea, din pedeapsa finală ar urma să îi fie scăzută perioada cât a fost încarcerat.

În timpul procesului de la Alba Iulia, magistraţii au descoperit în cazierul acestuia o nouă condamnare, de 18 ani de închisoare, primită în 2008, în Italia. După solicitarea de informaţii de la autorităţile italiene şi traducerea sentinţei din urmă cu 9 ani, Tribunalul Alba a decis, în final, condamnarea interlopului la pedeapsa finală de 25 de ani de închisoare şi la plata unor daune de 50.000 de lei.

Considerat de presa iberică unul dintre cei mai periculoşi traficanţi de fiinţe umane, Clămparu, poreclit şi Cap de porc, s-a predat autorităţilor din Spania în toamna lui 2011.

Audienţa Naţională iberică a decis atunci închiderea românului, pe numele căruia fuseseră emise ordine europene de căutare şi arestare pentru acuzaţiile de exploatare sexuală în Spania şi România.

Reţeaua pe care Clămparu a iniţiat-o a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene. Clămparu i-a cunoscut pe ceilalţi membri ai bandei, condamnaţi între timp şi ei la închisoare, în Penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsă pentru omor.

El a fost eliberat condiţionat în 1999, după executarea a două treimi din pedeapsa de 15 ani. Potrivit procurorilor, pe relaţia România-Spania a acţionat, din 2001, o reţea de trafic internaţional de persoane, cu ramificaţii în mai multe judeţe din ţară: Sibiu, Prahova şi Neamţ. Reţeaua era structurată într-o manieră piramidală, fiind condusă de către acesta.

Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale reţelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obţinerea documentelor de călătorie şi transportul fetelor până în Spania, unde tinerele erau preluate de alţi membri ai reţelei şi obligate să practice prostituţia.

Fetele erau obligate să se prostitueze numai cu cetăţeni spanioli şi nu aveau voie să vorbească una cu cealaltă despre adevărata lor identitate. Multe dintre fete au reuşit cu timpul să fugă, unele chiar cu ajutorul unor clienţi spanioli, şi au depus mărturie împotriva racolatorilor şi proxeneţilor.

În Italia a fost condamnat pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi consum ilicit de droguri. Presa spaniolă a scris că, între 2000 şi 2002, Ioan Clămparu a creat în Italia o grupare specializată pe trafic internaţional de droguri care activa în principal pe ruta Spania – Italia. Atunci ar fi reuşit să trimită 27 de kilograme de cocaină din Madrid la Milano într-un camion de al poştei spaniole.