Nenorocit pe viață după un accident de muncă. Mama sa îl îngrijește și luptă pentru el: „Vreau să i se facă dreptate”
Pe Tudorița Iatan, Dorina, cum îi spun cei apropiați, am gasit-o lângă patul lui Cătălin. Nu există forță pe lumea asta care să o înlăture de lângă fiul ei.
Cătălin Iatan, de 36 de ani, a venit în Spania cu gândul să-și clădească un trai mai bun. Și-a găsit un loc de muncă, în construcții și s-a stabilit în localitatea Coslada, provincia Madrid. S-a căsătorit și are o fetiță.
Tragedia sa a început în mai 2012, când Cătătlin, conform declarației date la judecătorie de colegul său ecuadorian, a fost rugat să se urce pe o scară, ca să repare un aparat de aer condiționat situat la șapte metri înălțime. Pentru că nu avea echilibru pe acea scară, Cătălin a fost nevoit să calce pe acoperiș.
Sub greutatea bărbatului, acoperișul s-a rupt, iar acesta a căzut în gol. Medicii spun că situația românului ar fi fost alta dacă nu s-ar fi lovit cu capul de niște mașinării aflate în incinta halei.
Timp de șapte luni, Cătălin a stat în comă, iar unica speranță i-a fost mama lui care s-a încăpățânat să nu-i creadă pe medici atunci când spuneau că fiul său nu-și va mai reveni vreodată.
Când a aflat de accident, Tudorița s-a urcat în avion și a venit în Spania:„nu știam nici măcar să spun bună ziua în spaniolă, dar știu că dacă aș fi rămas acasă, fiul meu ar fi mort astăzi”, spune femeia cu lacrimi în ochi.
Dar acesta nu a fost unicul necaz prin care aveau să treacă.
Cu documentele medicale, soția lui Cătălin a mers la bancă și i-a convins pe funcționarii de acolo că este moștenitoarea sa de drept. Potrivit mamei bărbatului, femeia a scos din bancă toți banii pe care acesta îi avea economisiți.
A obținut tutela lui Cătălin și, timp de cinci luni, a luat ajutorul pe care statul spaniol îl dă în astfel de cazuri.
„Pe la spital trecea doar dacă avea nevoie de vreo hârtie, ba chiar a fost pe punctul de a semna un document prin care Cătălin urma să fie deconectat de la apartele care-l țineau în viață” mătrurisește Tudorița.
Mama lui Cătălin a luptat cu toată forța ca fiului ei să i se mai dea o șansă.
Tudorița trebuia să se împartă între spital și tribunal, dar a reușit până la urmă să obțină tutela lui Cătălin și, după cinci luni, a putut să încaseze ajutorul material cu care să-i cumpere cele necesare.
Femeia povestește că, în ziua când s-a trezit Cătălin din comă, a sunat-o pe nora ei ca să-i dea vestea cea bună, dar aceasta i-a închis telefonul în nas.
„A stat în spital aproximativ un an, o dată nu a venit să-l vadă, ca orice soție normală. De câte ori venea, ne certam. Îmi ajung degetele de la o mână să număr vizitele pe care i le-a făcut lui Cătălin și atunci venea doar după acte”, povestește Tudorița.
„Nu am nevoie de bani, mulțumesc lui Dumnezeu, bănuții pe care îi iau, îi drămăduiesc în așa fel încât fiului meu să nu-i lipsească nimic. Eu vreau ca fiului meu să i se facă dreptate, de trei ani ne judecăm cu firma la care a lucrat Cătălin. Dacă la început fostul lui șef a fost om, acum se poartă ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Am încercat să vorbim cu el, dar el spune că nu are nici o vină, că nu l-a pus el să se urce pe acoperiș”, a mai spus Tudorița.
„Vreau să-i găsesc lui Cătălin o clinică specializată care să-mi poată pune un diagnostic real. Până acum, nimic din ce mi-au spus nu s-a adeverit, mi-au spus că nu va ieși din comă, și a ieșit, când au văzut că s-a trezit, mi-au spus că va fi o legumă toată viața. Eu am văzut că deși nu vorbește, fiul meu înțelege ceea ce-i spun. Ba chiar am reușit să comunicăm, îi pun întrebări și dacă îmi clipește înseamnă că e de acord. Când îi vorbesc de nepoțica mea, îi curg lacrimi. Deci nu e așa cum spun medicii, el mai are o șansă, iar eu trebuie să i-o dau”, crede Tudorița.
„Mă trezesc în fiecare dimineață pe la ora șapte, îi fac toaleta lui Cătălin, îi dau să mănânce , mănâncă numai cu seringa, printr-un tub, și are o dietă strictă. După care îi masez tot corpul, îl dau cu creme, pentru că mi-e teamă ca nu cumva din cauza statului în pat să-i apară ceva pe piele. Îl pun în scaun și îl scot un pic la plimbare. Ne întoarcem, îi dau iar să mănânce, după care îl las să se odihnească.”
„După-amiaza vine un terapeut și face exerciții cu el. Dacă mai avem timp, mai dăm o tură prin parc, dacă nu ne jucăm. Medicii i-au recomandat jocuri care să-i ajute creierul. Asta fac toată ziua. Tot timpul pe care îl am i-l dedic lui. Vreau să ajung la o clinică specializată, că eu nu mai cred în tot ce-mi spun. Cătălin nu va mai fi niciodată cum a fost, dar vreau să fac tot ce e posibil ca el să aibă o viață mai bună. Mâine, poimâine, închid ochii. Cine va avea grijă de el?”
Conform medicilor, Cătălin are un grad de handicap de 94%, cu alte cuvinte, în opinia lor, bărbatul nu are speranțe prea mari.
Dar mama lui refuză să le dea dreptate: „Nu-mi dau cele necesare, toate produsele pe care le folosesc la îngrijirea lui Cătălin sunt speciale pentru bebeluși și le cumpăr. Chiar dacă un tub de cremă costă 30 de euro, eu îi fac masaj zilnic. Nu mă mai iau eu după ei. Poate nu o să mă credeți, dar dacă mă luam după ei, copilul meu era demult în pământ.”
Când am vizitat-o pe Tudorița, stătea de trei zile cu băiatul ei într-un spital din Coslada și aștepta un medic care urma să decidă dacă îi va schimba sau nu sonda gastrică lui Cătălin.
„Într-adevăr, m-au ajutat, dar e greu cu ei, acasă am o fată care mă ajută dar aici e greu. Cred că dacă nu i-aș bate la cap toată ziua, ar uita de el”, spune femeia.
Marți, 2 mai, Cătălin a fost operat și i-a fost schimbată sonda gastrică. Mama lui ne-a declarat telefonic: „Mulțumesc lui Dumnezeu e bine, s-a trezit din anestezie și nu are febră. Bine că i-au schimbat sonda, că de șase luni mă rog de ei (n.red. medici).”
Femeia spune că nu are nevoie de bani, ea se descurcă, dar vrea ca procesele să se termine și să găsescă o clinică unde fiul ei să primescă toată atenția de care are nevoie.
„Nu mă înțelegeți greșit, nu voi pleca de lângă Cătălin câte zile oi avea. Dar mi-e greu când eu știu că băiatul meu are șanse, dar nu reușesc să ajung la niște medici care să-mi spună exact ce trebuie să fac. Nu vreau să vorbesc de rău pe nimeni, dar Cătălin are nevoie de specialiști pentru problema lui, nu de opinii”, a mai spus Tudorița.