Sărbătoare românească în Aragon. Gabriela Mărginean, asociația Acasă: „Am adunat și mai mulți oameni în jurul nostru”
Parcul de distracții din Zaragoza a fost, sâmbătă, 23 aprilie, gazda celei de a treia ediții a festivalului „Ziua comunității românești din regiunea Aragon”, sărbătoare la care au participat peste 6.000 de români.
Au urcat pe scenă Ion Crețeanu, Margareta Clipa, Petrică Mîțu Stoian, Dinu Iancu Sălăjanu și orchestra, maestrul Dumitru Fărcaș.
Organizatorii au pus în scenă și momente speciale realizate de copii, tineri și adulți din comunitatea românească locală, axate pe dansul și cântecul tradițional românesc, primite cu aplauze.
Gabriela Mărgineanu, președinta asociației „Acasă”, organizatorul evenimentului ne-a acordat un interviu în care povestește detaliile din spatele scenei.
Gabriela, ce a însemnat pentru tine spectacolul de ieri?
«Pentru mine personal, foarte multă oboseală și multă satisfacție în același timp. »
Ce înseamnă să organizezi un spectacol de o asemenea anvergură?
«Multă, multă muncă, foarte multă bătaie de cap, dar, cum am spus, satisfacția lucrului bine făcut, pentru că, după aceea, îți dai seama ca mii de oameni au fost fericiți și au stat împreuna într-o zi în care s-au simțit cu adevărat români.»
Sunteți deja la cea de-a treia ediție. Povestește-mi cum s-a născut acest festival.
«Ideea s-a născut în urma cu trei ani. Simțeam nevoia să avem un spectacol în Zaragoza care să unească românii și ne-am propus să facem o sărbătoare de primăvară. O sărbătoare câmpenească, care să unească românii din Aragon.
Ne-am întâlnit cu reprezentanți ai bisericii, ai consulatului, ai asociațiilor și am propus două date 23 aprilie sau 1 mai.
Împreună am ajuns la concluzia că cea mai potrivită dată ar fi 23 aprilie deoarece românii sărbătoresc în această zi Sfântul Gheorghe iar aragonezii își sărbătoresc ziua comunității și San Jorge, sfântul care îi patronează spiritual. »
Când ai început să lucrezi la spectacolul de anul acesta. Mi-ai spus ca e foarte multă muncă în spate, de când încep pregătirile?
«Practic, începem din ianuarie, pe la jumătatea lunii, uneori chiar și mai devreme. Depinde. Contactele cu artiștii sunt destul de complicate. Unii te refuză, alții te amână, trebuie să ai o perioadă mai lungă la dispoziție ca să reușești să aduni artiștii care să ofere publicului un spectacol de calitate. »
Acest festival este o idee a asociației Acasă, ați avut și alți colaboratori?
«În primul an l-am realizat singuri, fără niciun fel de sprijin, pentru că nimeni nu credea că se poate realiza.
Nimeni, nici măcar consulatul, nu ne-a dat nici măcar un vot de încredere în privința organizării. Ne-au spus ca este prea din scurt, că nu putem strânge lumea așa de ușor. Dar a fost un succes.
In următorul an, la cea de-a doua ediție, am avut sprijinul consulatului, a bisericii a comunității în general și a celorlalte asociații.
Anul acesta am reușit să adunăm și mai mulți oameni în jurul nostru și să facem un spectacol și mai bun decât în ceilalți ani.
De fapt, spectacolul a crescut de la an la an. »
Ce instituții te-au sprijinit?
«Consulatul ne-a sprijinit la ultimele două ediții, pentru că prima ediție am realizat-o noi exclusiv, cu sponsori români, oameni de afaceri români.
A fost un spectacol mai mic, la care nu au fost prezenți artiști cunoscuți. Dar a doua și a treia ediție au fost realizate cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Am încercat doi ani la rând să obținem finanțare pentru acest spectacol și de la Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP), dar, atât anul acesta cât și anul trecut, proiectul nostru a fost respins.
Anul trecut am avut un punct sub barem, iar anul acesta nu ni s-a acordat nici jumătate din punctajul de care am fi avut nevoie pentru ca proiectul să primească finanțare.
Supărarea noastră cea mare e că nici măcar nu s-au deranjat să ne explice unde am greșit. Ni s-a spus că asta e politica, nu se dau explicații. »
Gabriela, vorbește-ne despre activitățile asociației Acasă.
«Avem doua activități fixe de-a lungul anului: „Sunt mândru că sunt român” și „Ziua comunității românești din regiunea Aragon”.
„Sunt mândru că sunt român” este o scoală de sâmbăta, unde avem două grupe de copii: una între 3 și 10 ani, iar cealaltă între 10 și 13 ani.
Copiii învață diferite lucruri despre cultura și tradițiile românești, în cadrul atelierelor de sâmbătă, de exemplu fac mărțișoare, vopsesc ouă, avem chiar și o trupă de teatru.
În fiecare an pe 8 martie organizăm un spectacol în care prezentăm o operă de teatru. „Chirița în provincie”, „Domnul Goe”, „Careu de dame” sunt doar câteva exemple pentru care am fot lăudați.
Tot sâmbăta copiii fac atât dansuri populare cât și dansuri moderne. »
Aveți și o revistă. Cred că este singura asociație din Spania care are o revistă. Cum ați reușit?
«Ideea unei reviste era de foarte multă vreme pe tapet, am mai avut încercări de a face o revista, însa problema este cea a costurilor foarte mari.
În luna martie, cu ajutorul profesorilor de Limbă Cultură și Civilizație Română și a comunității am reușit să vadă lumina tiparului.
Revista apare lunar și încercăm să oferim informații din toate domeniile. »
Ce planuri aveți pentru ediția de anul viitor?
«Sper ca anul viitor cu ajutorul Institutului Cultural Român să reușim să aducem mult mai mulți artiști consacrați, și implicit evenimentul va fi mult mai mare.
Ne-am gândit la câteva nume dar până nu vom avea un răspuns sigur nu putem spune nimic.
Acest festival este un bun prilej ca toți românii din Aragon să se întâlnească și să petreacă românește. »
A consemnat Adina Dumitrescu