Spania a ajuns în clubul ţărilor cu datorii mai mari decât economia
Potrivit Băncii Centrale din Spania, datoria publică a depăşit pentru prima dată din 1909 nivelul PIB, relatează EFE.
Conform ultimelor cifre publicate de banca centrală a ţării, administraţiile publice spaniole au un nivel de îndatorare de 1.095 miliarde de euro, echivalent cu 101,3% din PIB-ul ţării.
Astfel, Spania se alătură altor cinci ţări din zona euro cu o datorie superioară PIB-ului: Grecia (cu o datorie echivalând cu 176,9% din PIB), Italia (132,7% din PIB), Portugalia (129% din PIB), Cipru (108,9% din PIB) şi Belgia (106% din PIB).
Din punct de vedere al evoluţiei, Spania a înregistrat una dintre cele mai puternice creşteri ale datoriei publice din zona euro şi UE.
Punctul de început a situației actuale a fost explozia bulei imobiliare. Efectul asupra deficitului spaniol a fost unul dublu, prin reducerea veniturilor şi creşterea cheltuielilor legate de şomaj.
Această situaţie a generat nesiguranţă pe pieţe, crescând dobânzile cerute, ceea ce a dus la o nouă creştere a deficitului şi, de aici, a nevoii de îndatorare. Creşterea datoriei se autoalimentează, iar revenirea nu este suficientă pentru a frâna fenomenul.
Comisia Europeană estimează pentru finalul anului un raport al datoriei publice de 100,3% din PIB, FMI-ul anticipează un nivel de 99%.
Spaţiul de manevră este unul limitat: reducerea cheltuielilor, cerută de Comisie, ar avea drept efect slăbirea procesului de redresare economică şi agravarea deflaţiei (n.red. un fenomen economic care reprezintă opusul inflației, caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor).
Economiștii iberici apreciază că aceasta ar putea fi alegerea guvernului după alegerile din 26 iunie.
Premierul spaniol Mariano Rajoy şi-a anunţat intenţia de a reduce impozitele, prin urmare veniturile, respectând în acelaşi timp pactul de stabilitate, deci reducând cheltuielile.
În faţa acestor soluţii, Podemos şi noul aliat IU (stânga unită) se gândesc la mijloace alternative de reducere a datoriei.
Datoria este în acelaşi timp un mijloc de presiune pentru catalanii separatişti care ameninţă să lase cele 1.095 miliarde în seama unui Regat fără Catalonia (17% din PIB).
În acest caz, raportul ar urca la 122% cu pierderi de venituri fiscale importante.