Studiu: În ce valori mai cred românii?

„Românul este pâinea lui Dumnezeu” este concluzia trasă de un studiu realizat de o echipă de psihologi de la Universitatea clujeană „Babeș-Bolyai”, coordonată de Daniel David, directorul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie.

Conform acestui studiu, munca, familia și religia sunt trei criterii de bază în jurul cărora românii își trăiesc viața.

„O trăsătură radicală a românilor este neîncrederea în societatea civilă, excepție fiind familia, în care românii își depozitează încrederea totală”, concluzionează studiul început în anul 2013 și care va fi subiectul unei cărți ce va fi publicată anul acesta, în luna iunie.

În particular, investigația pune în balanță felul românilor de a percepe realitatea înconjurătoare cât și felul în care sunt ei în realitate.

„Acest mod de a ordona percepțiile a fost construit în mai bine de 100 de ani”, afirmă psihologul Daniel David.
Munca – principalul mod de emancipare socială

„În actualitate, serviciul (n.red. munca) este principala formă de a evolua social, chiar dacă nu are valoarea etică pe care o întâlnim la alte popoare. De exemplu, japonezii sau chinezii au o etică cu privire la locul și forma de muncă, au fost contractați și vor duce la bun sfârșit lucrul prin mijloace proprii independent de cantitatea de bani pe care au primit-o. În schimb, la români există o componentă cinică: «muncesc de cât m-a plătit». Dacă cei dintâi urmăresc bunăstarea societății, românii urmăresc emanciparea socială proprie”, a declarat David, citat de cotidianul „La Verdad”.

„În schimb, românii au o mare necesitate în a-și demonstra valoarea, ceea ce îi face extrem de competitivi la locul de muncă”, mai arată studiul. „În cazul în care condițiile socio-culturale sunt favorabile, completivitatea crește, reflectându-se în randamentul dat”.

„Românii sunt foarte ambițioși în ceea ce privește evoluția lor socială, privind slujba drept principala metodă de a evolua în societate și de a obține prestigiu social, putere și bunăstare materială”.

Dar, spune psihologul „în România și în general între români intervine lenea, majoritatea spunând că nu se ridică din pat pentru nimic”.

Românii nu au spirit civic

„Românii nu cred în persoane necunoscute, excepție făcând membrii familiei din care provin”, spune studiul.

„Deși aceștia (n.red. românii) se consideră un popor amabil și ospitalier, în realitate nu sunt așa”, mai spune David, „în comparație cu alte culturi, românilor, atât celor în mediul urban, cât și celor din mediul rural, le este frică de străini”.

Același studiu arată că poporul nostru „nu are un spirit civic complet. Cultura este influențată de tradiționalism în detrimentul celorlalți factori.”

„Deși nu îi interesează binele comun, românii sunt foarte preocupați de bunăstarea familială. Pentru a-și crea o imagine bună, adesea fac referire la valorile familiale”, a mai declarat David.

Componenta „onestitate” nu este determinantă în profilul psihologic al românului.

Dacă în anii ‘80, românii afirmau că onestitatea este una dintre calitățile profilului lor psihologic, în ziua de astăzi foarte puțini o mai consideră o valoare.

„Onoarea era o funcție autoatribuită, dar ea a început să dispară în probele făcute între anii 2005 – 2007. Astfel că, în studiul făcut de echipa noastră nu mai ocupă un loc important”, explică psihologii.

Conform acestora, românul ideal trebuie să fie „inteligent, creativ, flexibil social, cu un bagaj de cunoștințe dobândit în urma experiențelor sociale trăite și susținut de comportamentul lui în societate”.

„Astfel reușesc, cu ajutorul sănătății mentale și fizice, să fie un colectiv fericit și plin de speranță”, mai spun psihologii.

„Dezvoltarea acestor componente psihologice îi pot ajuta atât pe emigranți, cât și pe cei care locuiesc în România, să se integreze perfect în societate”, mai afirmă studiul.

Cum suntem percepuți și cum percepem popoarele unde locuim?

„Românii sunt asociați frecvent cu Dracula și vampirii, în special în America, iar în Europa de vest ei sunt clasificați ca având un comportament antisocial”, susține studiul.

În schimb, aceeași investigație arată că românii îi cred pe americani foarte puternici, populari și patrioți. Britanicii, în concepția concetățenilor noștri, sunt inteligenți și onești. Chinezii sunt o „mână de muncă” sigură și onestă, în timp ce francezii sunt boemi. Germanii sunt extrem de deștepți și onorabili, iar ungurii – flexibili și influențabili.

Diferențele între mediul rural și cel urban

„Sub aspectul psihologic, aceste diferențe sunt minime, aproape inexistente”, spun cercetătorii. „Sunt mituri, precum cel care spune despre cei care locuiesc în Transilvania că sunt mai muncitori decât cei din Țara Românească și Moldova. Nu este adevărat, diferența o marchează atât educația, cât și comunitatea din care provine individul, la bază existând tradiționalismul”.

De ce românii nu au încredere în societate?

Specialiștii presupun că această trăsătură, numită neîncredere, este cauzată de experiența istorică și s-a transformat, în timp, într-un mecanism de protecție. România nu a fost, de a lungul istoriei, o forță geo-politică, ceea ce i-a făcut pe locuitori să dezvolte o componentă psihologică numită „nesiguranță”.

„Știm că, din punct de vedere psihologic, un individ, dacă este atacat constant, urmărit și supus unei presiuni psihologice de alți dominatori, acesta devine nesigur, ca mecanism de protecție”, spun specialiștii.

Nesiguranța nu este exclusiv o caracteristică a poporului român, fiind manifestată și de portughezi, greci și bulgari.

Deși statele care au emigranți de aceste naționalități încearcă integrarea lor socială, neîncrederea îngreunează procesul.

Coordonatorul studiului, Daniel David a declarat: „românii, deși în acest moment, nu sunt percepuți ca fiind un colectiv exemplar, nu trebuie să uităm că au capacitatea de a domina societatea în care trăiesc: avem premii Nobel, studenți și absolvenți de prestigioase universități, olimpicii din România într-un mare procentaj se situează pe cele mai bune locuri, Eliade, Brâncuși, Ionesco au fost și ei emigranți. Școala românească a dat un număr remarcabil de personalități internaționale.”

FOTO: Ziardecluj.ro